„S.O.S. la Nistru la mărgioară…”
Probabil acesta ar putea servi ca un generic sugestiv potrivit al evenimentului ce a întrunit într-o „sală virtuală” online un auditoriul de cca 93 de participanți: cercetători din structuri și instituții prestigioase de cercetare, dar și din învățământ – cadre didactice universitare, studenți de la ciclul I și II de studii, absolvenți ai USARB etc.
Aidoma unui „desant” din specialiști, colaboratori-cercetători realizatori de proiecte în domeniul protecției mediului din RM și România, au venit și au prezentat auditoriului date îngrijorătoare și să bată alarma despre starea celor două fluvii în bazinul cărora se produce activitatea economică a populației acestor două țări, dar și a Ucrainei, o parte din teritoriul căreia e situat în bazinul râului Nistru.
Dna Elena Zubcov, dr. habil. în șt. biol., prof. cercetător, membru corespondent al AȘM, manager de proiect Hydroeconex, din cadrul Institutului de Zoologie a AȘM, în colaborare cu Universitatea Dunărea de Jos din Galați, dar și cu USARB în persoana șefului de catedră Stadnic Stanislav, precum și a prof. cercetător, dr. habil., director ICCC „Selecția”, prof. univ. la Catedra de științe ale naturii și agroecologie Boincean Boris, au oferit un oportun prilej cu efect de sensibilizare și alertare a participanților în probleme vizând impactul construcțiilor hidrotehnice și schimbărilor climatice asupra ecosistemelor râurilor Nistru și Prut.
Din partea USARB, printre cei 44 de beneficiari, ce au participat la acest seminar sunt cadrele didactice din catedra ȘNA studenții de la ciclul I (27 reprezentați din 11 grupe de la anii I –V, specialitățile Geografie și bilogie și Ecologie cu studii la zi și cu frecvența redusă) și de la ciclul II masterat (11 studenți ai anului I și II, specialitățile Didactica biologiei, și Ecologie agricolă).
Studenții masteranzi de la specialitatea Didactica biologiei, au participat nu doar în calitate de ascultători pasivi, ci, sub îndrumarea profesorului disciplinelor Ecologie umană și Psihopedagogie ecologică, Vasile Buzdugan, au fost solicitați să realizeze pronunțări și reflecții de caracter aplicativ prin prisma disciplinei Psihopedagogie ecologică ce o studiază în acest semestru, asupra provocărilor seminarului (în baza comunicărilor din cadrul lui realizate de: Elena Zubcov, dr. habil. în șt. biol., prof. cercetător, membru corespondent al AȘM, manager de proiect Hydroeconex, Institutul de Zoologie; Antoaneta Ene, dr. habil,. prof. univ., Universitatea Dunărea de Jos din Galați; Dumitru Bulat, dr. habil. în șt. biol., conf. cercetător, Institutul de Zoologie; Nadejda Andreev, dr. în șt. biol.) Într-un cuvânt, acest seminar a fost conectat în modul cel mai direct la realizarea obiectivelor acestei discipline, printr-un contact direct cu practicieni și savanți cercetători notorii în domeniul științelor mediului. Altfel zis, studenții în procesul didactic au beneficiat de prilejul de a comunica direct cu savantul, cercetătorul din teren, care e cu mâna pe „pulsul” acestor două artere hidrologice mult pătimite, ce suportă un pressing ecologic antropic din partea Ucrainei, României, dar și a Moldovei. Aceste proaspete palpitante trăiri și provocări, urmează să fie continuate, materializate, dezvoltate prin studiu de caz la disciplinele de studiu din programul Didactica biologiei Ecologi umană, Psihopedagogia ecologică, dar și Antropologia biologică și socială ș.a.
Studenții ciclului I, de asemenea au beneficiat de prilejuri de a face conexiuni între cunoștințele din cadrul unei serii de discipline geografice (Geografia fizică generală, Meteorologia și climatologia, Hidrologia, Geografia fizică a Republicii Moldova ș.a), dar și biologice (Zoologia, Ecologia generală, Botanica) cu datele și provocările proaspete ale cercetărilor în teren ale specialiștilor.
Cu toții, cei prezenți am trăit dureroase constatări cu privire la starea de convulsie a acestor două artere hidrografice între care se află teritoriul R. Moldova, apele cărora servesc pentru stingerea setei oamenilor, dar și a câmpurilor irigate, într-o măsură și în scopuri hidroenergetice.
Am plecat de la această „șezătoare științifică” copleșiți de senzații de empatie față de aceste martirice ecosisteme ale bătrânului Nistru, ce scaldă hotarele estice ale țărișoarei noastre rău mutilate de circumstanțe istorice geopolitice barbare, dar și a Prutului care curge cuminte făcându-și onest misiunea biosferică în acest spațiu pentru ambele părți ale unei foste țări – Moldova, fragmentată artificial și divizată de aceleași puteri stăpânite de patimi geopolitice. Urmează ulterior ca fiecare, la „pupitrul” său de activitate, să dispersăm ecoul amenințărilor dramatice asupra acestor râuri, ca să contribuim cât de modest la opera de susținere și salvare a vitalității lor.
Bineînțeles, noi cei de la USARB suntem în special în cauză de câștig din acest seminar, care ne permite să realizăm cum să organizăm prin programele de studii misiunea de pregătire a specialiștilor în domeniul științe ale educației, dar și a ecologiei pentru a sensibiliza și îndemna generațiile cu care lucrăm la o atitudine cumpătată față de aceste perle ale naturii și daruri ale lui Dumnezeu, de care suntem obligați să avem grijă în virtutea faptului că suntem parte integrantă a ecosistemului biosferic – niște mădulare ale lui, dar nu unele obișnuite, ci unicele posesoare de rațiune, motiv pentru care ni se înaintează și cele mai mari cerințe și responsabilități, fiind binecuvântați și conform Scripturilor ca niște înțelepți stăpâni peste creațiile lui Dumnezeu, sau, în concepția materialiștilor – un produs al unui act de îndelungă și complexă autodezvoltare a materiei, o cunună a evoluției cu un deosebit nivel înalt de dezvoltare.
