Profesorii de la USARB condamnă hărțuirea sexuală a fetelor și spun că educația corectă și timpurie poate preveni acest fenomen
America House Bălți a găzduit vineri, 1 iulie, un program VR lansat de UN Women Moldova, destinat fetelor, ce are scopul de a preveni hărțuirea sexuală și de a promova egalitatea de gen. La eveniment au fost prezente atât voluntare ale organizației, cât și cadre didactice de la Facultatea de Litere din cadrul Universității de Stat „Alecu Russo” din Bălți (USARB).
Dominika Stojanovska, reprezentanta UN Women în Republica Moldova, a vorbit în debutul evenimentului despre rolul tinerilor și tinerelor în promovarea egalității de gen.
„Societatea consideră că nu există probleme legate de egalitatea de gen și de încălcarea de drepturi, însă, statistic vorbind, femeile sunt cele mai discriminate, ceea ce le afectează viața de zi cu zi. În Moldova vedem că femeile au salarii mai mici decât bărbații în așa sectoare ca IT sau știință. De asemenea, auzim tot mai multe istorii de la femeile care au fost supuse hărțuirii sexuale și discursului de ură și avem încă foarte mult de lucru în acest domeniu. De asemenea, am constatat că femeile sunt mai puțin reprezentate în așa domenii precum științe tehnologice, inginerie și matematică, deoarece femeile sunt mai mult asociate cu științe sociale decât cu cele exacte, pentru că astea sunt considerate a fi profesii bărbătești. Aici noi înregistrăm o mare lacună, pierdem forțe de muncă, persoane care ar fi interesate să muncească în acest domeniu. Nu factorul biologic trebuie să conducă la alegerea profesiei, dar factorul social.”
În continuare, Nighina Azizov, analistă de program la UN Women Moldova, a vorbit despre importanța tehnologiilor inovaționale în oferirea oportunităților pentru tinere să învețe mai eficient aspectele legate de egalitatea de gen.
„Ne-am propus să combinăm inovația cu programele de dezvoltare și am ajuns la oferirea echipamentului VR glasses cu ajutorul căruia tinerele vor putea învăța să combată hărțuirea sexuală și să promoveze egalitatea de șanse. De asemenea, am început să lucrăm cu profesioniști care oferă servicii specializate de asistență socială și medicală, sprijin din partea poliției – profesioniști care sunt responsabili de promovarea egalității de gen pentru a racorda acțiunile lor la legislația națională în vigoare.”
După partea oficială a lansării programului VR la Bălți, voluntarele America House Bălți au testat acest dispozitiv pentru a înțelege mai bine cum trebuie să reacționăm când fetele sunt supuse hărțuirii sexuale din partea băieților. Astfel, pe laptop a fost proiectat un videoclip în care se relatează discuția dintre doi elevi (o fată și un băiat), iar voluntara a putut gestiona discuția prin intermediul ochelarilor VR și a două dispozitive cu ajutorul cărora putea să ia decizii în funcție de discuție. Istoria povestea un dialog în care băiatul îi cerea fetei să-i trimită fotografii intime, la care fata urma prin mai multe replici să condamne sau să agreeze comportamentul prietenului său.
Drept urmare, am discutat cu Ariana Tofan, una dintre voluntarele America House Bălți, care ne-a povestit despre experiența de a utiliza ochelarii VR în această situație.
„A fost pentru prima oară când am testat ochelarii VR. De la început, eram speriată de ceea ce am văzut, dar în scurt timp m-am calmat. Subiectul pe care l-am văzut este actual și ar fi binevenit să fie discutat mai mult în școli. Din fericire, nu m-am confruntat cu hărțuire sexuală, dar la școală am discutat despre acest fenomen la disciplina „Educație pentru societate”. Cu toate acestea, m-am confruntat cu hărțuire online când din numele meu au fost create conturi false pe Instagram, însă ele au fost blocate și nu a fost nimic grav. Nu m-am confruntat cu așa ceva ca să știu cum să mă comport. Cu toate acestea, nu am să transmit niciodată fotografii intime unui băiat oricât de îndrăgostită aș fi de el.”
Viorica Condrat, profesoară de limba engleză la Catedra de filologie engleză și germană, a povestit și despre experiența ei în urma participării la acest proces de simulare a unui dialog de hărțuire sexuală.
„A fost o experiență interesantă. Această tehnologie le oferă elevilor și studenților posibilitatea să distingă între ce este flirt și hărțuire sexuală. Bănuiesc că de la început acest lucru poate fi destul de complicat de sesizat. În cultura noastră deseori hărțuirea sexuală este percepută ca un flirt și în acel videoclip pe care l-am simulat s-a prezentat clar acest exemplu. Mi-a plăcut că directorul, la final de film, i-a luat partea victimei, nu o învinuiește de faptul că ar putea fi ea de vină că băiatul așa s-a comportat cu ea. În societatea noastră deseori victima este învinuită de ceea ce i s-a întâmplat din cauză că s-a îmbrăcat prea provocator.
Pentru a preveni astfel de fenomen trebuie să începem de la educația timpurie, de la grădiniță. Tinerii, când ajung la universitate, deja e târziu să-i reeducăm.”
Potrivit progen.md, fiecare a cincea femeie angajată din Republica Moldova este supusă unor forme subtile de hărțuire sexuală, iar patru dintre 100 se confruntă cu forme grave de hărțuire.
Circa 20 % dintre femeile agresate s-au confruntat cu amenințări sau solicitări de a întreține relații sexuale din partea profesorului. Majoritatea elevilor și studenților nu recunosc formele subtile drept acte de hărțuire sexuală. Privirile și gesturile deocheate, îmbrățișările nepermise, utilizarea unui limbaj sau a unor glume cu conotație sexuală și alte forme subtile sunt înțelese și recunoscute drept cazuri de hărțuire de doar 35 % dintre studenți și elevi.
În jur de 40 % dintre studenții afectați nu au raportat cazurile de hărțuire la care au fost supuși și nu au solicitat suport. Peste 40 % dintre fetele care s-au confruntat cu acte de hărțuire sexuală au preferat să vorbească despre acest lucru cu prietenii, iar peste 30 % – cu familia. Nivelul redus de raportare a cazurilor de hărțuire sexuală se explică prin autoculpabilizare, prin prezența sentimentului de rușine și prin teama de blamare socială, precum și nivelul redus de încredere în organele de control care nu se află în topul surselor unde s-ar adresa atât băieții, cât și fetele.
Dacă ați devenit victima hărțuirii online și fotografiile voastre intime au fost publicate pe internet, Institutul de Drept Cibernetic (IDC) vă poate oferi ajutor în vederea eliminării acestora din mediul online.
IDC e o echipă care oferă servicii victimelor abuzurilor online, victimelor criminalității informatice, ale violenței cibernetice și ale violenței în general, în special din perspectiva gender. Aici puteți primi servicii de asistență juridică, psihologică, asistență tehnică (eliminarea pozelor intime/nud, a videoclipurilor intime, a informațiilor umilitoare, a datelor cu caracter personal, a comentariilor negative, blocarea agresorilor etc.) și asistență informațională.