„Sub Stejar, scriem românește”
– un omagiu adus Limbii Române, la USARB
Astăzi, 31 august 2026, în ziua în care celebrăm Limba Română, Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălți a transformat scrisul într-un gest de suflet.
Sub stejarul simbol al campusului universitar, acolo unde rădăcinile adânci vorbesc despre statornicie, continuitate și timp, peste 50 de participanți din municipiul Bălți și din alte localități ale nordului țării s-au adunat pentru a scrie românește.
Evenimentul „Sub Stejar, scriem românește” a fost mai mult decât o dictare în aer liber. A fost o întâlnire cu limba în care ne-am spus primele cuvinte, am învățat să citim, am scris primele rânduri și am descoperit lumea. A fost un moment în care fiecare cuvânt a căpătat o valoare aparte, iar fiecare filă scrisă a devenit o mică mărturie a respectului pentru Limba Română.
În liniștea scuarului USARB, sub coroana stejarului, participanții au ascultat cu atenție fiecare frază, fiecare cuvânt și fiecare semn de punctuație. Pentru câteva clipe, emoția scrisului de mână a readus în prim-plan un lucru simplu, dar esențial: o limbă rămâne vie atât timp cât există oameni care o iubesc, o vorbesc, o citesc și o scriu.
Evenimentul a fost moderat de Lilia Trinca, doctor, conferențiar universitar, decana Facultății de Litere, iar textul dictării a fost citit de Violina Dănilă, lector universitar, oferind participanților o întâlnire autentică și sensibilă cu frumusețea limbii române.
Alături de participanți s-au aflat Natalia Gașițoi, rectorul USARB, care a transmis un mesaj de felicitare și apreciere cu prilejul Zilei Naționale a Limbii Române, precum și Lidia Pădureac, istoric și prim-prorector al USARB. Evenimentul a reunit, de asemenea, reprezentanți ai comunității academice, angajați ai Universității, absolvenți, elevi, studenți și oaspeți ai instituției.
Prezența lor a dat evenimentului o semnificație aparte. Pentru că Limba Română nu aparține unei singure generații. Ea ne leagă pe toți – pe cei care au scris-o ieri, pe cei care o scriu astăzi și pe cei care o vor duce mai departe mâine.
Stejarul USARB a devenit astfel mai mult decât un decor al evenimentului. A devenit un simbol. Rădăcinile sale ne-au amintit de trecut, ramurile sale au dat umbră prezentului, iar generațiile adunate sub el au privit, simbolic, spre viitor.
În această zi, am scris împreună.
Am scris pentru limba care ne unește.
Am scris pentru cultura pe care o moștenim.
Am scris pentru identitatea pe care o ducem mai departe.
Și am scris pentru ca, peste ani, sub același stejar, alte generații să poată spune cu aceeași emoție: scriem românește.
„Sub Stejar, scriem românește” a fost un îndemn la continuitate, la grijă pentru cuvânt și la responsabilitatea de a păstra Limba Română vie, frumoasă și demnă de a fi transmisă mai departe.
Să o vorbim cu demnitate.
Să o scriem cu grijă.
Să o păstrăm cu dragoste.
La mulți ani, Limba Română!
