Comemorarea scriitorului român Alecu Russo, patronul spiritual al USARB
„Ostaş al propăşirii”, cel care şi-a închinat viața luptei pentru o lume mai bună, mai echitabilă, Alecu Russo şi-a cîştigat cu prisosinţă dreptul de a trăi în memoria plină de recunoştinţă a generaţiilor din secolele ulterioare.
Astăzi, 18 martie, la Universitatea de Stat Alecu Russo din Bălți a avut loc un eveniment dedicat comemorării scriitorului român Alecu Russo, patronul spiritual al Universității, cu prilejul celor 200 de ani de la naștere.
După alocuțiunile ținute în curtea USARB de către doamna Rector Natalia Gașițoi, șeful Catedrei de literatura română și universală Nicolae Leahu, și depunerile de flori la bustul scriitorului, evenimentul a culminat printr-o prelegere publică Medalion literar: Alecu Russo, ținută de conf.univ., dr. Margareta Abramciuc. Profesoara a relevat faptul că A.Russo a stat la leagănul literaturii naţionale moderne: alături de C. Negruzzi, M. Kogălniceanu, V. Alecsandri ş.a., este unul din ctitorii originalului edificiu al literelor naţionale, unul din făuritorii prozei memorialistice, ai criticii şi ai publicisticii noastre literare; la fel, a fost un îndrumător în domeniul dezvoltării limbii literare contemporane. Opera sa, făurită în vîltoarea evenimentelor cruciale ale vremii, se distinge printr-o înaltă ţinută artistică, prin suflul său civic şi patriotic.
Lidia Pădureac, prim-prorector pentru activitate didactică, conf.univ., dr., a relevat că mișcarea pașoptistă a provocat o explozie culturală, fenomen care duce la sincronizarea spiritului românesc, înca aflat sub cupola gîndirii iluministe, cu mentalitatea europeană. Or, privită cu ochi moderni, perioada pașoptistă prezintă o serie de aspecte actuale, multe dintre tendințe, orientări și politici fundamentale păstrandu-și valabilitatea pînă în ziua de azi.
Lilia Trinca, conf.univ., dr. a subliniat că rolul lui Alecu Russo în cultura și știinţa românească ar fi considerabil subapreciat și eminamente incomplet, dacă am lăsa în conul de umbră reflecţiile-i sale judicioase privind diverse probleme de limbă. Deși nu era un specialist în materie de limbă, „cugetările” sale sunt remarcabile prin cantitatea, dar, mai ales, prin substanţa lor, pe marginea unor chestiuni atît generale (cum ar fi, de exemplu, conceptul de „limbă înţeleaptă” sau geneza „logicii limbii”), cît și particulare (cum ar fi, de exemplu, izvoarele de îmbogăţire a limbii literare sau rolul „străinismelor”). Preocupările sale converg spre dezideratul cultivarea limbii române și sînt în deplină consonanţă cu adevărurile știinţei despre limbă.
Lectorul universitar Anatol Moraru s-a axat, în discursul său, pe firea de vizionar a lui Alecu Russo, îndemnandu-ne să-l citim cu regularitate și cu mare atenție pe Alecu Russo și să ne gândim cu gratitudne la cei care au fost atât de inspirați, când au decis ca instituția de învățământ superior din Bălți să poarte numele lui Alecu Russo.
Pozele pot fi vizualizate aici