Viceprim-ministrul pentru Reintegrare, Oleg Serebrian, a susținut o prelegere despre „Dosarul transnistrean” pentru profesorii și studenții USARB
Viceprim-ministrul pentru Reintegrare, Oleg Serebrian, a susținut astăzi o prelegere la Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălți în cadrul mesei rotunde cu genericul „Aspecte de actualitate în dosarul transnistrean în contextul situației regionale complexe”. La eveniment au asistat atât studenții, profesorii și colaboratorii USARB, cât și reprezentanții societății civile din municipiu.
„În contextul transformărilor care au loc pe continentul european este oportun să cunoaștem geneza «Dosarului transnistrean», factorii care au determinat conflictul, transformările ce au avut loc în această regiune, ca să putem identifica posibile soluții pe viitor”, a spus în debutul evenimentului organizatoarea mesei rotunde de azi Olga Jacota-Dragan, șefa Catedrei de științe socioumane și asistență socială.
Excelența Sa a povestit despre evoluția relațiilor dintre Chișinău și Tiraspol pe aspectul soluționării conflictului transnistrean și la ce etapă se află relația ambelor echipe de negociatori după 30 de ani de la declanșarea războiului de pe Nistru.
„Acest «dosar» e al nostru, al tuturor, indiferent din ce parte a Republicii Moldova suntem. Această problemă nu ține doar de Chișinău, Rezina sau Criuleni, dar și de cei din Ungheni, Bălți sau Lipcani. Odată cu începutul războiului din Ucraina, problema transnistreană a căpătat valențe noi. Un ziarist german scria la un moment dat că: «Nu este un conflict uitat, este un conflict despre care nu se vorbește vreodată». Conflictul transnistrean, în ultimii 15 ani, a fost în umbra altor evenimente politice, iar acum acesta a redevenit o problemă discutabilă în rândul politicienilor”, a explicat Oleg Serebrian.
Mai mult, acesta a relatat cum s-a format renumitul grup de negociatori – „Formatul 5+2”.
„Formatul inițial de discuții pe marginea reglementării problemei transnistrene era altul. Erau Rusia, Republica Moldova (n. reprezentanți ai Chișinăului și Tiraspolului), Ucraina și România. La formatul actual 5+2 se ajunge mai târziu, spre finele anilor ‘90. În formatul 5+2 îi avem pe de o parte Chișinăul și Tiraspolul, fiind considerate părți egale la masa negocierilor, iar pe de altă parte îi avem pe Rusia, Ucraina, România, OSCE – cu statut de mediatori, iar Uniunea Europeană și SUA – cu statut de observatori în aceste negocieri. Procesul 5+2 este, de fapt, procesul de reglementare politică. El avea drept scop să găsească o soluție politică a conflictului transnistrean și să stabilească statutul special al acestei regiuni. Inițial, discuțiile se duceau în direcția oferirii unui statut, nu mai mult. Acest format a evoluat și cu anii s-a îndepărtat de scopul lui inițial. Tiraspolul și Moscova mereu erau rezervate față de discuțiile legate de statutul regiunii transnistrene. Ei mereu spuneau «Încă nu e momentul potrivit pentru aceasta», «Haideți să discutăm mai bine despre plăcuțele de înmatriculare, despre diplomele universitare». S-a pus accentul pe soluționarea problemelor cetățenilor, apoi când va veni vremea potrivită vom ajunge la discuții despre statutul regiunii. Am intrat pe un teren care nu mai era strict juridic și politic”, a povestit Excelența Sa.
La final de prestație, publicul prezent la eveniment a avut posibilitatea să adreseze întrebări viceprim-ministrului pentru Reintegrare, Oleg Serebrian. Studenții l-au întrebat despre situația cu școlile cu predare în limba română din Stânga Nistrului, de ce municipiul Tighina (denumirea românească) poartă denumirea Bender (versiunea sovietică/rusă) sau cum conflictul transnistrean poate fi soluționat în contextul încheierii războiului din Ucraina.
La eveniment au participat:
— Olga Jacota-Dragan, șefa Catedrei de științe socioumane și asistență socială (organizatoarea evenimentului);
— Vitalie Rusu, decanul Facultății de Drept și Științe Sociale;
— Ianina Cazacu, prodecanul Facultății de Științe Reale, Economice și ale Mediului;
— Gheorghe Neagu, Catedra de științe socoiumane și asistență socială;
— Ina Odinokaia, șefa Catedrei de drept;
— Dumitru Dumitrașcu, juristul USARB, Catedra de drept;
— Mariana Spatari, catedra de drept;
— Dumitri Lisnic, Catedra de științe socioumane și asistență socială;
— Ghenadie Cabac, Șeful Departamentul Tehnologii Informaționale, USARB;
— Valeriu Capcelea, președintele Filialei Academiei de Științe (Bălți);
— Mihaluța Aculina, directoarea Bibliotecii Științifice USARB;
— Valentina Topalo, șefa Centrului ONU din cadrul Bibliotecii Științifice USARB;
— Victor Grigor, șeful Secției Cultură și viață studențească USARB;
— Elena Cristian, bibliotecară.
Societatea civilă a fost reprezentată de:
— Ion Danoi, Clinica Juridică Bălți;
— Mihai Verhovețchi, AO ,,Asociația pentru conservarea Patrimoniului Cultural”;
— Veronica Garbuz, AO ,,Moștenitorii”;
— Vasile Garbuz, AO ,,Moștenitorii”;
— Olga Patlati, președinta AO „Onoarea și drepturile femeii contemporane”.
