La USARB s-a desfășurat Conferința cultural-artistică „Cuvântul care ne unește”
Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălți a găzduit astăzi un eveniment cultural-artistic al cărui oaspete a fost grupul de reprezentanţi ai Ligii Scriitorilor Români – Filiala Iaşi – Nord-Est (LRI), însoțiți de preşedintele Dan Teodorescu şi de Facultatea de Litere a USARB. Tema conferinței a fost „Cuvântul care ne uneşte”, un dialog intercultural inițiat cu scopul de a consolida relația de prietenie, schimb de experienţă şi colaborare între personalităţile marcante de pe ambele maluri ale Prutului.
Moderatoarele conferinţei au fost Veronica Rusu-Bucico profesoară de limba și literatura română de la Liceul Teoretic „Vasile Alecsandri” din Bălți și Corina Matei-Gherman scriitoare, membră a Uniunii Scriitorilor, Filiala Iași.
Protagoniștii acestei manifestări au fost rectora Universității de Stat „Alecu Russo” din Bălți, Natalia Gașițoi, decana Facultății de Litere, Lilia Trincă, directorul Colegiului Pedagogic „Ion Creangă” din Bălți, profesorul, scriitorul și criticul literar, Anatol Moraru, președintele LRI, scriitor, ofițer de presă, redactor-șef al multor reviste și ziare, Dan Teodorescu, inginerul și scriitorul Ilie Serediuc și doctorul, inginerul și scriitorul Romeo Romila.
„Cuvântul poate acționa constructiv pentru a îmbunătăți starea socială în care trăim”, a declarat poeta Corina Matei-Gherman în luarea sa de cuvânt.
În debutul discuției propriu-zise, rectora USARB, Natalia Gașițoi, a venit cu un mesaj de salut în care a relatat filă cu filă istoria universității noastre.
„Sala în care ne aflăm azi [n. sala polivalentă] pe vremuri era capela liceului pentru fete „Domniţa Ileana”, piatra de temelie a căruia a fost pusă de Regele Carol al II-lea. Istoria instituției noastre a început în anul 1945 atunci când s-a decis deschiderea Institutului Învățătoresc. În 1953, acesta a fost reorganizat și a fost redenumit în Institului Pedagogic de Stat. Din anul 1959, patronul spiritual al instituției noastre devine poetul, prozatorul și criticul literar Alecu Russo. În anul 1992, Institul Pedagogic „Alecu Russo” a fost transformat în universitate. Cu o istorie de aproape 77 de ani am devenit o universitate clasică, modernă și, totodată, pregătită pentru schimbări, promotoare a excelenței științifice, educaționale și cuturale în societate. Universitatea promovează valorile europene, valorile românești în educație, cercetare, inovare și transfer tehnologic.”
Decana Faclutății de Litere, Lilia Trincă, a povestit despre studenția ei, și-a adus aminte de profesorii care au contribuit la cunoașterea și îndrăgostirea de limba română.
„În limba română ne-am născut, ne trăim viața și reprezintă patria noastră. Mi-au rămas impregnate în memorie efervescența lecturilor de la facultate, dialogurile însuflețite, prelegerile magistrale ale profesorilor mei de care îmi amintesc cu mult drag. Datorită lor am rămas captivă a acestui univers fascinant pe nume limba română. De la început ca studentă, apoi ca profesoară la facultate, iar acum ca cercetătoare, lingvistă preocupată de tezaurul frazeologic al limbii române.”
Scriitorul și criticul literar, actualul director al Colegiului Pedagogic „Ion Creangă”, din Bălți, Anatol Moraru a ținut un discurs în care a descris soarta limbii române în istoria Basarabiei.
„«Limba română este mai mult decât a sta de vorbă, a spune cuvinte», vorbele lui Stănescu, adică nu este doar un instrument de comunicare, e un mecanism care funcționează non-stop. Limba română este un miracol. Limba română a fost și este pentru cei din Basarabia o șansă de a rămâne români – «Cortina de fier» nu a reușit să oprească circulația capilară a culturii și limbii române, nu a putut anula genetica noastră. Când vorbesc de miracol mă gândesc cum după anexarea Basarabiei din 1812 această palmă de pămnt a fost instrumentată cu o aprigă politică de rusificare – scoasă din biserică, educație și din viața socială. După unirea din 1918, spiritualitatea românească s-a reunificat pe ambele maluri ale Prutului. După cel de Al Doilea Război Mondial, în RSSM s-a început a vorbi «limba moldovenească», s-a pus în aplicare cu forță grafia chirilică, româna fiind iarăși vorbită la bucătărie și pe câmpurile colhozice, iar rusa a devenit limba oficială în Basarabia. Totuși, limba română s-a renăscut. Între anii 1988-1989, sute de mii de moldoveni, în Piața Marei Adunării Naționale, au cerut imperios limba română înapoi. Generațiile născute după anii ‘90 respiră în limba română și își asumă identitatea românească.”
Pe lângă acești protagoniști, la evenimentul organizat la USARB au fost invitați și artiști din România, precum: Silvia Aboaice, Solo Rotenstain, Elena Carmen Pescariu, Rita Maxim, Mariana Teodorescu, Ioan Vârlan, Nastasia, Ivanov, Verginia Pește, Alexandru Sireteanu, Elisabeta Luncanu, Aurel Niamțu, Liliana Roibu, umoristii Ioan Hodaș și Doru Melnic. După prima etapă a conferinței, publicul prezent la eveniment s-a putut delecta cu muzică bună, inclusiv pe versuri scrise de Veronica Rusu-Bucico, profesoară de limba și literatura română de la Liceul Teoretic „Vasile Alecsandri” din Bălți.