Generalul Grigore Baștan a fost omagiat la Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălți
Astăzi, Sala Polivalentă a Universității de Stat „Alecu Russo” din Bălți a adunat militari, cercetători, profesori și studenți de pe ambele maluri ale Prutului la Simpozionul „Aripi de eroi înfrățiți sub tricolor: Istoria și memoria parașutismului românesc”.
Evenimentul marchează 40 de ani de la trecerea în neființă a Generalului Grigore Baștan si a fost organizat de Fundația ,,General Grigore Baștan” și Universitatea de Stat ,,Alecu Russo” din Bălți în colaborare cu Primăria Comunei Coșcodeni din Raionul Sîngerei, Muzeul de Istorie și Etnografie din Bălți și Brigada Nr. 1 Infanterie Motorizată ,,Moldova” din Municipiul Bălți.
Inventatorul paraşutei militare româneşti, generalul maior Grigore Baştan, s-a născut la 23 ianuarie 1922, în satul Flămînzeni, județul Bălți. Paraşutele create de el au intrat în dotarea trupelor de paraşutişti din Armata Română, în 1961, fiind de o siguranţă absolută.
Evenimentul a fost deschis de Natalia Gașițoi, rectorul Universității de Stat „Alecu Russo” din Bălți, Excelența Sa, consolul general al României la Bălți, Petrișor Dumitrescu, dna Valentina Baștan, fiica generalului și președinta Fundației „General Grigore Baștan” și dna Mariana Mihailevschi, directoarea Muzeului de Istorie și Etnografie din Bălți.
Natalia Gașițoi, rector USARB: „Un omagiu unei personalități, un exemplu demn de urmat, un exemplu de eroism, de patriotism, de curaj și cel mai important – un exemplu de om inventator care a reușit să inventeze modele sigure de parașute cu care, și astăzi, soldații de pe ambele maluri ale Prutului efectuează salturi”.
„Tata nu avea foarte mult timp pentru stat acasă, pentru că, vă dați seama, consturind batalion de la zero, practic o armă, era ocupat tot timpul. Pentru că îmi plăcea foarte mult și n-aveam pian, toată ziua eu cântam la pian peste tot, pe mobilă, pe ceva, adică mimam că aș cânta la pian. Atunci, tata, nu știu cum a făcut, dar m-am trezit cu o pianină acasă. A fost un moment extraordinar”, a declarat Valentina Baștan, fiica generalului Grigore Baștan și președinta Fundațieio ,,General Grigore Baștan”.
Petrișor Dumitrescu, consolul general al Rpmâniei la Bălți: „Astfel de manifestări, în comun cu România, sunt utile pentru dumneavoastră, pentru că și noi am învățat din experiența altora, fiind țară NATO, țară a Uniunii Europene. Dorim să ne împărtășim cu învățăturile noastre și să sprijinim parcursul european al Republicii Moldova, dar și dotarea Armatei Naționale cu tehnică, pentru a face față celor mai noi provocări”.
De asemenea, cu comunicări și mărturii despre viața și activitatea Genarlului Grigore Baștan au venit:
– Generalul în rezervă Crăciun Dumitru Marius, fost comandant al Forţelor pentru Operaţiuni Speciale ale Armatei Române;
– Colonelul în rezervă Vasile Soare a fost comandantul Componentei de Forțe pentru Operații Speciale din Statul Major al Apărării;
– Colonelul în rezervă dr. Doru-Constantin Tocilă, fost comandant al Batalionului 53 „Comando”.
Studentele Inga Cervaniuc și Borșci Aneta, studente în anul III, la specialitatea Istorie și Educație civică de la USARB, au elaborat un studiu cu tema: Grigore Baștan, primul general parașutist din Armata Română: destin și istorie.
Cu ocazia acestui eveniment istoric, mai multe personalități din România cât și din Republica Moldova au primit plachete cu numele Generalului Grigore Baștan din partea Fundației ,,General Grigore Baștan”.
Eveimentul a fost marcat și de semnarea unui acord de colaborare între Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălți și Fundația ,,General Grigore Baștan” din România.
Evenimentul a fost moderat de Victor Grigor, șeful Secției Educație, Cultură și Viață studențească din cadrul USARB.
Despre Generalul Grigore Baștan: A făcut parte din prima companie de parașutiști militari din armata română, subunitate înființată la 10 iunie 1941, iar în anul 1944 participând la luptele din nordul Bucureștiului.
În anul 1950 și-a adus o contribuție esențială la reînființarea primului batalion de parașutiști și a avut un aport valoros la dezvoltarea pe noi baze a acestei specialități militare, în pregătirea a mii de parașutiști militari.
A avut preocupări în dezvoltarea materialelor de desant, iar spiritul său de inventator și inovator a dus la realizări notabile, inclusiv prin realizarea completului de parașute BG-7M (principală) și BG-3m (de rezervă), folosite pe o perioadă îndelungată în Armata României.
La 20 august 1970 stabilește un record național la saltul cu parașuta, executând un salt din aeronavă de la înălțimea de 10.000 m cu o cădere liberă de 7.000 m. A fost implicat în mod activ și în coordonarea parașutismului sportiv în România.
În anul 1971 devine primul general parașutist din armata română și va conduce destinele parașutismului militar românesc până la trecerea în rezervă în anul 1979.
